Simetrie, Marin Sorescu

Mergeam aşa,
Când deodată în faţa mea,
S-au desfăcut doua drumuri :
Unul la dreapta,
Şi altul la stânga,
După toate regulile simetriei.

Am stat,
Am făcut ochii mici,
Mi-am ţuguiat buzele,
Am tuşit,
Şi-am luat-o pe cel din dreapta
(Exact cel care nu trebuia,
După cum s-a dovedit după aceea).

Am mers pe el cum am mers,
De prisos să mai dau amănunte.
Şi după aceea în faţa mea s-au căscat două
Prăpăstii :
Una la dreapta
Alta la stanga.
M-am aruncat în cea din stânga,
Fără măcar să clipesc, fără măcar să-mi fac vânt,
Grămada cu mine în cea din stânga,
Care, vai, nu era cea căptuşită cu puf!
Târâş, m-am urnit mai departe.
M-am târât ce m-am târât,
Şi deodată în faţa mea
S-au deschis larg două drumuri.
"V-arăt eu vouă !" - mi-am zis -
Şi-am apucat-o tot pe cel din stânga,
În vrăjmăşie.
Greşit, foarte greşit, cel din dreapta era
Adevăratul, adevăratul, marele drum, cică.
Şi la prima răscruce
M-am dăruit cu toata fiinţa
Celui din dreapta. Tot aşa,
Celălalt trebuia acum, celălalt...
Acum merindea îmi e pe sfârşite,
Toiagul din mână mi-a-mbătrânit,
Nu mai dau din el muguri,
Să stau la umbra lor
Când m-apucă disperarea.
Ciolanele mi s-au tocit de pietre,
Scârţâie şi mârâie împotrivă-mi,
C-am ţinut-o tot într-o greşeala...

Şi iată în faţa mea iar se cască
Două ceruri :
Unul în dreapta.
Altul la stânga.

Bill Gates' 10 pieces of advice to young people

It is said that before retiring in July 2008, Bill Gates gave the following advice to high school students:

1. “Life is not fair - get used to it.”

2. “The world won't care about your self-esteem. The world will expect you to accomplish something BEFORE you feel good about yourself.”

3. “You will NOT make 40 thousand dollars a year right out of high school. You won't be a vice president with car phone, until you earn both.”

4. “If you think your teacher is tough, wait till you get a boss. He doesn't have tenure.”

5. “If you mess up, it's not your parents' fault, so don't whine about your mistakes, learn from them.”

6. “Before you were born, your parents weren't as boring as they are now. They got that way from paying your bills, cleaning your clothes and listening to you talk about how cool you are. So before you save the rain forest from the parasites of your parent's generation, try delousing the closet in your own room.”

7. “Your school may have done away with winners and losers, but life may not. In some schools they have abolished failing grades and they'll give you as many times as you want to get the right answer. This doesn't bear the slightest resemblance to ANYTHING in real life.”

8. “Life is not divided into semesters. You don't get summers off and very few employers are interested in helping you find yourself. Do that on your own time.”

9. “Television is NOT real life. In real life people actually have to leave the coffee shop and go to jobs.”

10. “Be nice to nerds. Chances are you'll end up working for one.”

Grecia - Romania

Am găsit următoarea comparaţie pe un grup de discuţii din care fac parte:

GRECIA
Datoria publica (banii împrumutati de guvern prin emisiuni de obligatii) - 310 miliarde euro, 120% din PIB
PIB - 257 miliarde euro în 2009
PIB per locuitor - 22 815 euro în 2009
Procentul din PIB care se distribuie la 10% din populatie (indice de inechitate sociala) - 12%
Populatie sub limita de saracie - sub 2%
Exporturi în 2009 - 14 miliarde euro
Importuri în 2009 - 45 miliarde euro
Datoria externa - 400 miliarde, care se adauga la datoria publica. Deci Grecia în total 710 miliarde euro
Venituri la buget în 2009 - 80 miliarde euro
Cheltuieli în 2009 - 107 miliarde euro
Rezerve valutare - 2.6 miliarde euro

ROMANIA
Datoria publica - 38 miliarde euro, adica 20% din PIB
PIB - 186 miliarde euro în 2009
PIB per locuitor - 8 691 euro în 2009
Procentul din PIB care se distribuie la 10% din populatie (indice de inechitate sociala) - 25%
Populatie sub limita de saracie - 25%
Exporturi în 2009 - 29 miliarde euro
Importuri în 2009 - 36 miliarde euro
Datoria externa - 74 miliarde, care se adauga la datoria publica. Deci Romania în total 112 miliarde euro
Venituri la buget în 2009 - 38 miliarde euro
Cheltuieli în 2009 - 45.5 miliarde euro
Rezerve valutare - 32.3 miliarde euro

Se pare că alte patru ţări europene stau mai prost decât România: Portugalia, Spania, Irlanda si Italia. Datoria totală a lor se ridică la fabuloasa suma de 2 619 miliarde euro. În altă ordine de idei, datoria României nu mai pare atât de înfiorătoare în comparaţie cu situaţia Greciei. Cu toate acestea, este clar că multe dintre cifre nu sunt în avantajul nostru: piaţa Greciei valorează mai mult, PIB per cap de locuitor e mai mare, doar 2% din populaţia Greciei trăieşte sub limita de sărăcie pe cînd în România procentul este de 25%, iar indicele de inechitate socială este mai mare în ţara noastră.

Deşi faptul că datorăm mai puţin decât o altă ţară nu reprezintă o laudă, trebuie să privim partea plină a paharului: România nu este ameninţată de faliment.

Forumul Educatiei 2010

O întâmplare fericită a făcut să particip anul acesta la Forumul Educaţiei 2010, aflat la prima ediţie. Forumul a urmărit două obiective clare:

• Asigurarea unui cadru comun pentru dezbatere între toţi actorii sistemului educaţional
• Generarea unor soluţii practice de dezvoltare sustenabilă a educaţiei

Dincolo de perspectivele noi asupra educaţiei oferite de profesori precum Dr William Bainbridge sau Richard Baraniuk şi de dezbaterile interesante, m-au motivat foarte mult oamenii deosebiţi prezenţi la forum: de la învăţători la profesori de liceu, directori de licee, profesori universitari, conducători ai loturilor olimpice la diferite materii, elevi, studenţi, funcţionari ai statului (a se citi Ministrul Educaţiei) şi mulţi alţii. O categorie specială o dedic Cristianei Ionescu, fundraiserul anului 2009, o femeie extraordinară care a rezistat eroic timp de 3 zile la toate sesiunile forumului (cotă de fundraising de 253 Euro pe secundă - sper că îmi amintesc corect ).

In afară de Cristiana, o prezenţă deosebită a fost şi Leslie Hawke, cu care am purtat o conversaţie frumoasă înainte de începerea discursului lui Dinu Patriciu. Au mai fost prezenţi pe parcursul celor trei zile Mihaela Feodorof, Paul Olteanu, Traian Brumă, Marian Staş, Dana Papadima, Ema Pendiuc, Cosmin Alexandru.

Organizatorii (Grupul Educativa, Liga Studenţilor Români din Străinătate şi Fundaţia Dinu Patriciu) au fost excepţionali, totul a fost pe măsura locului ales (Hotel Marriott).

Ultima zi a început cu discurs al domnului Dinu Patriciu care a prezentat viziunea sa asupra educaţiei. Acesta a debutat afirmând că "tot ce e gratis e mai scump" şi a continuat citând din George Orwell, spunând că libertatea înseamnă să poţi spune oamenilor ceea ce ei nu vor să audă.

El şi-a argumentat ideea că statul nu este capabil să se ocupe de învăţământ în condiţiile în care există dezechilibre majore între felul în care este remunerat un jandarm debutant (1500 lei) faţă de un profesor (840 lei). A susţinut ideea acordării de către stat a unor vouchere pe cap de elev, astfel încât elevul să poată alege, după bunul plac, şcoala pe care vrea să o urmeze. În acest fel, statul este scos din ecuaţie. Dinu Patriciu a recunoscut, totuşi, că exista numeroase contra-argumente în ceea ce priveşte viziunea sa "excesiv de libertarianistă", după cum singur s-a exprimat, însă consideră că "a crea competiţie între şcoli prin finanţarea elevului creşte calitatea învăţământului". Un lucru alarmant asupra căruia a atras atenţia a fost faptul că în România cartea reprezină un simbol al statutului social şi nu un instrument, aşa cum e privită în ţările nordice: el a afirmat că a vândut 21 milioane de cărţi, dar conform unor statistici realizate, doar 7% dintre cei care au cumpărat colecţii de cărţi şi de albume de artă chiar le citesc.

Dinu Patriciu şi-a terminat discursul afirmând încă o dată încrederea pe care o are în "finanţarea naturală, fără stat", spunând ironic că va deveni din ce în ce mai populară şi din "nevoia de statut social a celor care devin moguli lacomi".

Voi nota în continuare câteva lucruri interesante din prezentarea lui Branislav Klesken, de la McKinsey&Company, care a vorbit despre "International learnings on the main elements that improve student outcome".

What does not matter (and this was supported with charts and statistics):
- Getting children in school is not enough
- Spending and culture are not important
- Reducing student-teacher ratio is not enough
- Level of decentralisation is not important

The 5 key issues to improve student outcomes:
1. Make entry into teaching highly selective
2. Apprentice and develop teachers effectively
3. Attract, select and develop excellent school leaders
4. Set challenging standards and improve them
5. Tackle failure decisively (don't tolerate under performance)

În concluzie, mă bucur mult că am participar la Forumul Educaţiei 2010 şi vă încurajez din toată inima să participaţi şi voi la ediţia viitoare!

Why less is more in personal development, by Eduard Ezeanu

Postez mai jos un articol deosebit, scris de Eduard Ezeanu, pe care l-am citit cu câteva zile in urmă. După un training extenuant de 7 zile (Negociere, Personal Branding, Sales, Public Speaking) pe care l-am făcut acum câteva luni, mi-am dat seama (cu frustrare) că nu îmi mai amintesc decât puţine lucruri...

I was reading earlier today a presentation of a one-day communication skills training, and browsing over the content. This training covers everything from non-verbal communication, to conflict management, to business communication, to presenting with impact. All in just one, single day!

There was a point a long time ago when I used to do the same. I thought that if I could get everything in there, in as little time as possible, I would deliver a very valuable training. I would also approach my personal development the same way. I would read and browse like a maniac through 5 or 10 books on people skills, then I would decide to practice it…all.

I was naïve, impatient, and had a fragile understanding of human learning. Looking at this way of doing personal development now, whether it’s people skills, confidence, productivity or anything else, it really amuses me.

Here’s the point: people don’t learn that way. A human being is not a computer on which you can install every piece software you’ll ever need in 24 hours, and get it over with. It’s rather like a computer with a 2 Mb software install limit for each day. So it will take you about 3 years just to install the basic operating system (aham… Windows?).

Trying to absorb a lot of information, on various areas of a big topic, in a short amount of time, and then to practice it all is a highly ineffective attempt some people make at developing real skills. It doesn’t work for a couple of reasons:

• You try to cover a lot of concepts and ideas, you only get a superficial understanding of each one;
• You overcharge your memory and you forget that vast majority of the theory you learn;
• You instantly get de-motivated when you think about starting to practice, because you have so much to practice;
• You end up practicing a bit of everything, which doesn’t make anything truly stick and leads nowhere.

The only way reading a lot without applying can make practical sense is if you’re in a phase where you just want to expose yourself to as many ideas as possible on a certain topic, so you can then choose on which to focus on. But the way I see it, this isn’t personal development, it’s just a preparatory, exploratory phase. Don’t expect to grow your skills from this.

The effective way to develop real skills and attitudes is to focus on the key ideas which have the most value for you, explore them in more detail, hammer them into your head and practice them consistently. And you do this one by one with each key idea, instead of all at once.

When I do coaching and trainings on people skills, I follow this exact principle. Some of my clients are initially surprised by the small number of ideas I cover, but as they move to applying them, they quickly understand why I have this approach. And have you noticed that I also usually write in the same manner?

There is more to effective personal development than meets the eye. We all want to improve fast, to absorb as much information as possible in as little time as possible, and then to watch our skills grow by themselves out of this process.

But this is not how self-growth happens. It’s a gradual process, which relies mostly on chunking things down, action, and persistence. This is why in personal development, less is more.